În viitorul Muzeu de artă „Ion Vlad” din Călăraşi s-a inaugurat „Sala artist Ion Sălişteanu”
lucrarea "Cuvioasa" donata muzeului "Ion Vlad"
Ca în fiecare an, primarul Călăraşilor, Nicolae Dragu a sărbătorit Ziua Unirii Principatelor Române în cadrul unei şedinţe solemne. În această ambianţă festivă, a inaugurat „Sala artist Ion Sălişteanu” care cuprinde, pentru viitorul Muzeu de Artă „Ion Vlad” din Călăraşi, donaţia familiei Sălişteanu, o colecţiei de lucrări care acoperă câteva repere istorice importante ale creaţiei artistului. Simeza organizată în Sala de Consiliu a Primăriei este provizorie şi a fost concepută pentru ziua de 24 ianuarie.
Numit de reputatul Ion Frunzetti „un nebun al picturii ca şi Hokusai”, Ion Sălişteanu are o operă care se raportează la marile tradiţii culturale, la sinteza stilistică extrem orientală şi la cea bizantină, peste care a suprapus arsenalul viziunii abstrate în limitele figurativului interpretat, dominat de coerciţia sistemului său stilistic transformat în discurs.
Ion Salisteanu
Ion Sălişteanu pune accent în primul rând pe culoarea care de-a lungul anilor se metamorfozează. De la medievalele nuanţe terne şi griuri colorate distribuite în compoziţie cu ştiinţa celui care stăpâneşte spaţiul bidimensional, până la exuberanţa expresionismului abstract, de la analiza lumii noastre până la transpunerea pe pânză a unor stări, lucrările donate la Călăraşi sunt reprezentative pentru opera plasticianului şi evocă tendinţele stilistice ale creaţiei de maturitate. Înger, Cuvioasa, Geode minerale, Portret de fată, Portret cu flori, Portret în gri, Cupe şi flori, Planete necunoscute, Uşă tainică, Frunză galactică, Energie vegetală, Poarta de piatră, Geometrii înflorite, Structuri concentrice, Supusă incandenscentă, Lumina galbenă, Gură de crater, Peisaj, Tactilitate aspră, Ruptură galactică, Fructe şi seminţe, 24 de compoziţii de grafică şi pictură, care au făcut parte din expoziţia „Chipuri şi semne”, deschisă la Centrul Cultural din Călăraşi în luna octombrie, creând o imagine concludentă asupra viziunii artistului. La întrebarea dacă se poate vorbi despre un stil Ion Sălişteanu în pictura românească, răspunsul este da, pentru că structurile vegetale şi cosmice, abordările abstracte, aflate în pragul eliminării normelor pentru a lăsa ca primatul culorii să cucerească privirea, portretele stilizate- repere generale ale colecţiei donate oraşului nostru-, demonstrează cum un artist de formaţie clasică s-a adaptat timpului său, mai mult chiar, şi-a construit un sistem de valori estetice care şi-a depăşit generaţia ca viziune.
lucrarea "Cupe si flori", asamblaj donat Calarasilor
Ion Sălişteanu a fost şi un bun desenator, cu toate că opera picturală este copleşitoare, referinţele critice exaltând pe bună dreptate calităţile de colorist ale maestrului, însă există desene care evocă abordarea academică şi monumentală a chipului uman, care nu a arătat întotdeauna aşa cum îl vedem interpretat astăzi de maestru. Desenul din 1953, reprezentându-l pe Alexandru Steriadi, care le poza studenţilor la orele de gravură, este concludent în acest sens, iar desenele de la Institutul de Antropologie „Francisc Rener”, realizate în urma expediţiilor antropologice, datând tot din această perioadă, anunţă capacitatea de sinteză a artistului, tendinţa de stilizare şi interpretare a lumii reale, caracteristici care îşi vor lăsa amprenta asupra operei ulterioare.
Imagine inspirata din cultura bizantina
Şi pentru că „Sala artist Ion Sălişteanu” a fost deschisă publicului de Ziua Unirii, trebuie să amintim că pictorul a abordat şi subiectul istoric odată cu lucrarea de diplomă, „Ecaterina Varga îndemnând pe moţi la revoltă”, compoziţie care a primit „Diploma de onoare” la Festivalul Tineretului de la Varşovia. Aceasta a fost comentată în 1955 de Petru Comarnescu în termenii cunoaşterii şi respectului meşteşugului de către tânărul Ion Sălişteanu care realizase „figuri pline de autenticitate”, iar în reprezentarea personajelor principale pictorul „mizase pe puterea de sugestie”, compoziţia fiind „o baladă închinată unui erou feminin”.
Trimiterile către arhaica populară cu precădere spre ţesăturile româneşti au constituit un punct de climax în viziunea artistului care demonstează că raportul cu tradiţia este puternic, iar valorificarea acesteia este inepuizabilă.
Un perete din atelierul artistului donat galeriilor Arcadia ale Muzeului Dunarii de Jos
Muzeul Dunării de Jos a organizat patru expoziţii semnate de Ion Sălişteanu începând cu anul 2003 când ciclul „Lumini şi structuri vegetale” a fost continuat cu expunerea din 2004-2005 reunită sub numele „Spaţiul îngerilor” şi „Planete necunoscute”, în care sentimentul universului invizibil şi misterul materiei neorganizate a cosmosului concentrate în nebuloase l-au determinat pe artist să-şi axeze demersul pe conţinutul artistic dezvoltat pe nucleu.
Pe 6 octombrie 2011, publicul călărăşean a putut vedea pentru prima dată o parte din atelierul personal, expus la Galeriile „Arcadia” şi care cuprinde, pe lângă asamblajele din structuri naturale şi arheologice, obiecte aparţinând plasticianului şi o serie de sculpturi în lemn realizate de tatăl său, Daniil Sălişteanu, reprezentând portrete de ţărani redate cu măiestria specifică meşterilor populari.
Donaţia este una valoroasă pentru călărăşeni, iar amplasarea ei în spaţiul Primăriei Municipiului Călăraşi se datorează primarului Nicolae Dragu, mare iubitor de cultură şi subsţinător al valorilor.
Ana Amelia Dincă, critic de artă
