Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘Muzeologie’ Category

La zece ani de la dispariția celui care a îndrumat și a condus cu
competență rețeaua muzeală, a arheologului identificat cu cetatea Capidava,
ca și a profesorului îndrăgit de numeroșii săi studenți și doctoranzi,
Muzeul Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr.12,
inaugurează la 26 septembrie 2013, ora 13.30, expoziția temporară ce îi
este dedicată – „Radu Florescu – viața și opera”. Vor evoca personalitatea
învățatului: Secretar de stat Radu Boroianu, Acad. Răzvan Theodorescu, dr.
Doina Păuleanu, dr. Crișan Mușețeanu. Vernisajul va fi urmat de un recital
susţinut de Loredana Streche (nai) și Tudor Niculescu-Mizil (chitară
clasică). *

Radu Florescu (1931 – 2003) constituie pentru cultura contemporană din
România o importantă referință. Arheolog, istoric de artă, profesor și
muzeolog de largă cuprindere, învățatul a promovat de-a lungul carierei de
peste cinci decenii, idei și lucrări referențiale pentru modernizarea
cercetării arheologice, a muzeografiei și formelor de valorificare a
patrimoniului cultural național.

Vizionar și totodată modern în conceptele sale, racordat la mișcarea
muzeografică performantă, Radu Florescu a ocupat importante poziții în
ierarhia instituțiilor specializate, inclusiv aceea de președinte-fondator
al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, de președinte al
Comitetului național ICOM și Director general al Muzeului Național de
Istorie a României. În aceste ipostaze s-a remarcat cu prisosință prin
vaste și solide cunoștințe de specialitate și printr-o cultură de excepție,
ca și prin energie și o deosebită pasiune.

Centrul National de Cercetare si Documentare in Domeniul Muzeologiei ‘Radu Florescu’

Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a
României în perioada 26 septembrie – 1 decembrie 2013.

Read Full Post »

Read Full Post »

La inițiativa Institutului Național al PatrimoniuluiICOM RomâniaCentrului Național de Cercetare și Documentare în Domeniul Muzeologiei “Radu Florescu” și Asociației de Științe Etnologice din România, Ministerul Culturii, prin Domnul Secretar de Stat Radu Boroianu, a trimis recomandarea către muzeele naționale/regionale/județene ca în Noaptea Muzeelor (18 mai 2013) acestea să organizeze expoziții temporare, în colaborare cu muzeele/colecțiile din mediul rural (organizații muzeale publice – din cadrul școlilor, primăriilor și căminelor culturale – sau private). Această solicitare are un dublu scop:

– sprijinirea și promovarea patrimoniului muzeal rural;

– evitarea degradării pieselor din expoziția de bază a muzeului gazdă, ca urmare a unui număr foarte mare de vizitatori cu ocazia desfășurării Nopții muzeelor 2013.

Promovarea acestor muzee/colecții din mediul rural (prezentate amplu în evidența națională a instituțiilor muzeale http://ghidulmuzeelor.cimec.ro) reprezintă o necesitate pentru promovarea patrimoniului cultural, adesea păstrat în condiții improprii și prea puțin valorificat din punct de vedere muzeografic.

Mulțumiri deosebite adresăm Domnului Virgil Ștefan Nițulescu, presedinte ICOM și Doamnei Monica Dumitru, consilier al Directiei Patrimoniu Cultural – MC, pentru sprijinul oferit în realizarea acestui demers.

Această recomandare este apreciată și promovată de Rețeaua Națională a Muzeelor din România(www.noapteamuzeelor.ro).

Persoana de contact: Aurelia Duțu, analist istoric în cadrul Institutului Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniul mobil (074.90.80.478/0724.57.04.51,aurelia@cimec.rohttp://muzee-rurale.cimec.ro/).

Acest post a fost publicat initial de CIMEC

Read Full Post »

În data de 16 martie 2013, la Muzeul Haşdeu din Câmpina, a avut loc evenimentul „B.P.Haşdeu In Memoriam-175 de ani de la naşterea savantului”. Prin bunăvoinţa doamnei director, dr. Jenica Tabacu, în cadrul acestei manifestări a avut loc vernisajul expoziţiei „Fascinaţia ochiului treaz” care a reunit pe simezele galeriei de la subsolul aşezământului cultural, patru plasticieni- Luminiţa Ciupitu, curatorul expoziţiei, Cârstina de la Studina, Cătălin Magdalinis, Vlad Dan Perianu.

 

Cele 18 lucrări expuse de Cârstina de la Studina s-au pliat foarte bine pe specificul evenimentului, fiind un protest împotriva uitării. Două dintre compoziţiile sale, „Ochiul divin”, un observator asupra lumii cu puterea de a conferi energii benefice şi „Ochiul sacru”, care atrage atenţia vizitatorului încă de la intrarea în expoziţie, sunt imagini relevante, continuatoare ale discursul vizual al tablourilor „Fantasme”, „Copacul albastru”, „Aurora boreală”. Compoziţia „Ihtis” este posesoarea unei încărcături simbolice impusă nu numai de terminologie, dar şi de semnul spiralei inserat aici de artist şi înţeles ca un reflex al eternităţii. Alături de acestea, peisajele psihedelice şi florile completează simeza. „Corpul astral al florii” dimineaţa şi „Energiile unei flori” noaptea se evidenţiază prin trimiterile făcute în sfera naturii terestre şi cosmice, fiind gândite de pictor în spiritul concepţiei sale asupra lumii. „Emisii astrale”, o lucrare de mici dimensiuni pe un fond ultramarine spre negru, cu pete de albastru cobalt şi discrete irizări de galben şi roşu, este flancată de „Noaptea de Sânziene” şi de „Ritualurile focului”. Lucrarea din urmă a fost realizată pe un fond gri-verzui, care sugerează fumul, fiind relaţionată cu Urlaria care a avut loc pe 17 martie, ziua imediat următoare expoziţiei.

Cârstina de la Studina şi-a aşezat compoziţiile astfel încât parcursul expunerii să fie înnobilat cu încărcătura simbolică impusă de evenimentul în care s-a integrat expoziţia. „Momentul Câmpina” completează biografia artistului, care cuprinde mai multe expoziţii personale deschise în Bucureşti, trei la Galeria Irecson şi una la Sala Dalles. ©Ana Amelia Dincă

 

Read Full Post »

Revista ‘Conservarea și restaurarea lucrărilor de for public’ (The Getty Conservation Institute), Recenzie de Drd. Irina Hasnaș Hubbard.

Newsletter-ul Institutului de restaurare Getty (The Getty Conservation Institute, pe scurt GCI) volumul 27, numărul 2, din toamna lui 2012 are ca temă  „Conservarea si restaurarea lucrărilor de for public. Din sumar spicuim: conservarea/ restaurarea operelor de artă contemporană, a celor din fibră de sticlă, a monumentelor; resurse bibliografice, noutăți; studiu de caz: „America tropical” pictură murală a artistului mexican José de Jesús Alfaro Siqueiros.

Articol principal este redactat de Ryka Smith McNally și Lillian Hsu: „Conservarea si restaurarea lucrărilor contemporane de for public” unde ele atrag atenția asupra noilor probleme cu care se confruntă specialiștii.

 Inainte artiștii lucrau pentru forurile publice în bronz, marmura, vitraliu. Azi artiștii sunt încurajați să experimenteze cu diferite materiale, descoperite odată cu avansarea tehnologiilor sau paralel cu ele; dar pe de altă parte se pune întrebarea cât de rezistentă este în timp, cât de durabilă (și nu e supusă distrugerii). Arta publică, sau arta în aer liber, sau de for public era rezultatul colaborării dintre artist și patron. Astăzi sunt incluse în acestă ecuație și publicul, administratorii, arhitecții, inginerii, urbaniștii, arhitecții peisagiști, constructorii și conservatorii/ restauratorii de opere de artă. A avea grijă de arta de for public, mai ales în mediu urban, este un lucru complicat, ca urmare a activității întâmplătoare sau dezordonate a publicului, a slabei securități, a schimbărilor climaterice, luminii ultraviolete, a poluării, dar și a accelerării tehnologiei, nu știm încotro și cu ce urmări.

In 1979 s-a înființat în MA, SUA Consiliul pentru Arte din Cambridge (CAC), pentru a realiza comenzi de opere de artă pentru spații publice. In 1996 s-a înființat programul de Restaurare și Conservare – tratament și mentenanță care urma să asigure buna păstrare a colecției, ajungând în prezent la 100 de lucrări de artă; în plus, analiza conservării din punct de vedere a fabricării (materiale, metode, buget), pentru a se stabili longevitatea lucrării. Scopul final era ca publicul să primească și să aprecieze arta!

Consiliul pentru Arte din Cambridge se ocupă de menținerea echilibrului dintre, pe de o parte, încurajarea exprimării opiniei și comentariilor publicului prin diferite expresii artistice (și nu numai) si, pe de altă parte, a exprimării respectului pentru spațiul public și privat și credința în responsabilitatea civică.

Autoarele pun accent pe importanța publicului în așa numitele public art și public spaces: spațiul public este crucial pentru viața civică pentru că acolo se onorează și se sărbătorește umanitatea și istoria noastră și pentru că răspunde schimbărilor culturale și politice. Rolul artei publice este să îmbogățească peisajul, să ne facă să ne punem întrebări, să ne hrănească imaginația. Conservatorii și restauratorii redefinesc continuu termenii de „permanent”, „schimbare”, „experiment” și fac acesta pentru dezvoltarea domeniului, dar și pentru public.

Intr-un alt articol Leslie Rainer se ocupă de studiu de caz:America Tropical” de David Alfaro Siqueiros, din Los Angeles – în 1932 – finalizată, apoi supusă distrugerii și autodistrugerii, în 1960 redescoperită, în 1990 GCI inițiază un proiect de restaurare/ conservare (analiza culorilor și ipsosului folosite de artist, curățire de vopsea, smolă și pete, consolidare, umplerea golurilor, minimă integrare) și un proiect de protecție pe termen lung și anume 10 ani după finalizarea restaurării (construirea unui acoperiș, a unei platforme și a unei stațiuni meteo și respectiv monitorizare) și de publicitate (construirea unui centru de informare cu expoziții interactive și educative despre viața artistului și activitatea sa politică, despre istoria lucrării, despre LA în anii ‘30 și statutul lui Siqueiros în acel oraș nord- american și în arta monumentală universală, dar și despre proiectul de conservare).

În urma campaniilor mai multor echipe succesive, timp de mai multe decenii până astăzi, concluzia a fost să se păstreze pictura originară, chiar cu cromatica și desenul slăbite în intensitate, pentru că ea deține autenticitatea mâinii artistului și mărturia tehnicii revoluționare folosită de artist și dezoltată ulterior în Mexico și America de Sud, dar și a istoriei picturii care a fost supusă unui proces de distrugere pentru subiectul ei revoluționar :  în loc de o reprezentare romantic- nostalgică, cu fructe care să cadă din copac (ca din cornul abundenței) în poala oamenilor, artistul a ales ca America Tropical să fie gestul său acuzator la adresa civilizației vestice uzurpatoare: o ruină maiașă cu figura centrală a unui băștinaș crucificat, deasupra căruia planează un vultur (nord-american), în timp ce alți doi băștinași mexicani țintesc asupra vulturului.

 Așadar a fost nevoie de o jumătate de secol pentru reabilitarea acestei lucrări de artă publică, care a supărat oficialitățile și cetățenii din vremea în care a fost creată. Generațiile succesive de specialiști (conservatori, restauratori, designeri de expoziții, urbaniști, istorici, etc.) care au susținut salvarea lucrării au vrut ca acestă operă artistică, socială și istorică să rămână generațiilor care vor veni.

 Adaug aici o adresă unde se află un text despre Siqueiros la LA , care vine în completarea activității mai sus menționate și care este probabil un rezultat al ei: expoziția „Censorship Defied” din 24 septembrie 2010 până la 9 ianuarie 2011. http://www.allartnews.com/autry-national-center-presents-siqueiros-in-la-censorship-defied/

Alt articol „Temporary Art?” se ocupă de lucrările de artă realizate dintr-un poliester (fibra de sticlă ranforsată din polister), numit GRP. Acest nou material a fost ales de către artiștii secolului 20 pentru calitățile sale: poate fi „modelat” ușor (artiștii își pot realiza singuri sculpturile – fără tunătoriile în bronz, spre exemplu), la dimensiuni mari, suportă multe culori și e rezistent în spațiile exterioare. Jean Dubuffet și Niki de Saint Phalle sunt dintre artiștii care au lucrat în acest material. Chiar dacă dur și rezistent, poliesterul este o altă provocare pentru conservatori și restauratori.

Concluziile la care ajung autoarele sunt: sculpturile din GRP tebuiesc curățate regulat și pe ele se aplică un strat protector;  când e necesară restaurarea – se păstrează aspectul originar dorit de artist, deci se intervine cu materialele potrivite spațiului exterior și nu neapărat cu materiale reversibile. Noile standarde în domeniu impun să se salveze identitatea lucrării și nu se păstreze materialele originale (standardele tradiționale nu se potrivesc sculpturilor in aer liber). Artiști, fundații artistice și fabricanți de pigmenți pot fi de mare ajutor în fabricarea, păstrarea sau livrarea materialelor și mostrelor de culori pentru viitoare reparații sau repictări (mai ales în condițiile în care marca unui produs dispare).

 Una din concluziile unui specialist de la capitolul Dialoguri este: „Arta în aer liber este parte din urbanism și parte din designul arealului în care ne mișcăm” (Ruri Yampolski).

http://www.getty.edu/conservation

Read Full Post »

Centrul Naţional de Cercetare şi Documentare în domeniul Muzeologiei ‘Radu Florescu’ se asociază demersului făcut de doamna dr. Ligia Fulga, directoarea Muzeului de etnografie din Braşov, pentru rezolvarea grabnică a situaţiei sediilor muzeale restituite.

Convinşi că există posibilităţi de a asigura deopotrivă dreptul de proprietate dar şi condiţii corecten de funcţionare a muzeelor publice din România, considerăm că se impun de urgenţă măsuri protective pe seama patrimoniului muzeal. Retrocedarea a peste 60 de sedii de muzee, restituirea sediilor unor muzee simbol – Bran şi Peleş -, aflarea pe rol a altor asemenea lucrări, aduc grave prejudicii de imagine şi de statut a instituţiilor care păstrează o însemnată parte a avuţiei naţionale.

Asemenea restituiri de proprietate – în cazul unor monumente istorice –  a pus statul la contribuţii substanţiale prin chirii exorbitante la clădiri întreţinute multe decenii şi restaurate prin substanţiale fonduri de stat, iar odată restituite asistăm la neglijarea conservării şi întreţinerii lor din partea noilor proprietari, deşi există prevederi legale în acest sens. Mai mult, statul a plătit şi plăteşte chirii mari (la Bran şi Peleş, peste 2 milioane $), în timp ce deţinătorii reclamă fonduri de restaurare.

În cazul multor monumente istorice, altele decât bisericile propriu-zise, proprietarii închiriază asemenea spaţii istorice dobândind venituri substanţiale fără a fi în nici un fel impozitaţi, ceea ce contravine direct intereselor societăţii.

Considerăm aşadar că iniţierea de către Parlament şi Guvern a unor măsuri rapide şi energice va fi singura cale corectă şi în măsură să asigure muzeelor şi patrimoniului lor statutul de instituţii care tezaurizează bunuri publice excepţionale, pe care le cercetează şi le valorifică în interesul întregii societăţi.

Prof.univ.dr. Ioan Opriş

Read Full Post »

Proiectul cultural COLECŢIILE MUZEALE RURALE ÎNTRE REALITATE ŞI ASPIRAŢII II, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional , se va desfăşura în perioada august – noiembrie 2012, în Bucureşti.
Proiectul este destinat protejării şi promovării patrimoniului cultural local (patrimoniul muzeal, monumente şi tradiţii populare) şi se adresează custozilor muzeelor/colecţiilor muzeale din mediul rural (acestea pot fi muzee private sau în cadrul şcolilor, căminelor culturale şi primăriilor).

Activităţi desfăşurate:

– sesiuni de formare, organizate pentru două grupuri de participanţi (12 persoane/grup) se vor desfăşura timp de 3 zile, în perioada 30 octombrie-1 noiembrie şi 2-4 noiembrie 2012.
Se va asigura suportul de cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru organizarea şi protejarea colecţiilor, precum şi promovarea patrimoniului cultural.
– masa rotundă Colecţiile muzeale între realitate şi aspiraţii (1 noiembrie 2012), va oferi un spaţiu de dialog privind protejarea şi promovarea patrimoniului cultural, precum şi posibilitatea de a realiza noi colaborări între specialiştii din muzee şi universităţi; custozii colecţiilor rurale; profesorii; persoane implicate în arii de interes pentru patrimoniul muzeal sau activităţi de educaţie muzeală; reprezentanţi ai administraţiei centrale
– cartea Ghid de bune practici în protejarea şi promovarea patrimoniului cultural rural (va fi accesibilă şi pe pagina proiectului )
Cartea nu va cuprinde doar materialul de instruire aferent celor 3 zile, ci si alte materiale de documentare cu aceasi tematica sau cu informatii complementare, care vor oferi un suport real si practic pentru activitatea curenta din micile colectii muzeale.
Parteneri:
Institutul Naţional al Patrimoniului (http://www.cimec.ro/ghid-muzee-rurale/ )
Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România (RECOMESPAR)

Read Full Post »

Older Posts »

%d bloggers like this: