Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului
Dr. Ligia Fulga
Clădirea din Piaţa Sfatului nr. 15, aflată în centrul istoric al Braşovului, nominalizată în Lista monumentelor istorice cu indicativul BV-II-m-A-11574, în categoria monumentelor de importanţă naţională şi internaţională, este reprezentativă în cel mai înalt grad pentru tipologia spaţiilor comerciale, publice şi private din oraşele transilvănene între secolele XVI şi XIX.
Atestată arheologic încă din secolele XIII-XIV, clădirea cunoaşte prima atestare documentară la 21 decembrie 1512, când se alocă suma de 200 de florini pentru înzestrarea farmaciei orăşeneşti, iar farmacistului Johannes îi este plătit de către oraş impozitul pe casă, care servea şi ca locuinţă şi ca farmacie. Refăcută în anul 1566, conform inscripţiei de pe un anadrament de uşă din piatră, casa a fost evaluată în anul 1572 la 450 de florini şi 40 de denari.
Clădirea, alipită de clădirea vecină de la nr. 16, se ridică pe trei niveluri: subsol, parter şi etaj. La subsolul cu pereţi din piatră nefasonată legată cu mortar, se păstrează o zonă originală cu boltă semicilindrică cu penetraţii. Parterul, cu pereţii din zidărie mixtă din piatră şi cărămidă, are o încăpere lungă şi îngustă (fostul gang) cu boltă semicilindrică ce poartă o pictură decorativă cu elemente florale şi vegetale din secolele XVII-XVIII, o încăpere mare pe colţ cu boltă semicilindrică cu penetraţii pictată în tehnica „al secco” cu elemente vegetal-florale (lujeri cu frunze, flori şi boboci în alb şi ocru pe fond albastru ultramarin) şi o încăpere cu boltă semicilindrică cu penetraţii, tencuită şi văruită.
Casa a fost etajată în secolul al XVIII-lea iar decapările interioare au scos la iveală la camera mare de pe colţ, de la etaj, pictură decorativă de factură clasicizantă datând de la sf. sec. al XVIII-lea, iar în camera mică dinspre Piaţa Sfatului pictură din secolul al XIX-lea.
Înfăţişarerea casei medievale, având faţada spre piaţa oraşului, cu arcade exterioare sprijinite pe stâlpi, concepute iniţial ca spaţii de vânzare a mărfurilor negustorilor şi breslaşilor braşoveni, s-a modificat în jurul anului 1800, când porticul a fost înlocuit, frontonul casei înaintând spre piaţă cu circa 2 metri. Subsolul a servit ca pivniţe şi spaţii de depozitare pentru mărfurile în tranzit sau târgurile locale.
Clădirea, care păstrează substanţa originară în proporţie de 80%, a intrat începând din anul 1993 într-un amplu şi complex proces de consolidare şi restaurare, care s-a încheiat la sfârşitul anului 2008, fiind elaborat totodată un proiect preliminar de amenajare muzeală de către o firmă de specialitate din Franţa, urmând să fie realizată faza de detaliu şi execuţie a proiectul de amenajare.
Proiect preliminar
de amenajare a Muzeului Civilizaţiei Urbane a Braşovului:
Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului va fi prima instituţie muzeală din România care va integra diverse aspecte ale modului de viaţă specific Braşovului în secolele XVII-XIX în clădirea monument istoric, pe niveluri corespunzătoare evoluţiei în timp a edificiului.
La subsol:
- În încăperea cu boltă semicilindrică cu penetraţii va fi amenajat un lapidariu unde vor fi expuse panouri cu ilustraţii grafice şi texte ilustrând etape din istoria clădirii, ancadramente şi fragmente de ancadramente de uşi şi ferestre descoperite în cercetările arheologice, şi se va proiecta un film documentar cu istoria clădirii şi lucrările de restaurare
- În încăperea cu tavan pe grinzi din lemn va fi amenajată o pivniţă cu mărfuri având expuse butoaie, saci cu lână, baloturi de bumbac, măsuri de cereale, cufere, cântare de diferite tipuri şi documente referitoare la Braşovul comercial în secolele XVII şi XVIII, când oraşul a fost nu numai unul din cele mai puternice centre meşteşugăreşti, dar şi cel mai important oraş comercial din Transilvania, punct de tranzit în comerţul dintre Europa centrală şi apuseană cu Peninsula Balcanică şi lumea orientală.
La parter:
- În camera mare cu boltă cu penetraţii pictată, se va reconstitui atmosfera unui han braşovean de secol XVIII, cu mobilier (mese, scaune, tejghea, cufere, lăzi de Braşov, lăzi pictate) şi personaje de epocă (negustori, cărăuşi, precupeţi). Atmosfera de târg comercial unde se întâlnesc negustorii localnici (saşi şi români) cu negustorii din Orient şi cu cei din centrul Europei va fi reconstituită printr-un un film proiectat pe unul din pereţii încăperii.
-
În fostul gang al casei, cu boltă semicilindrică pictată, se va amenaja un spaţiu comercial unde vor fi expuse, în vitrine, diverse mărfuri (postavuri, ţesături de bumbac şi in, găitane, vase de cositor, lacăte, panglici cu fir de aur şi argint, ace de păr, paftale, gurtele, inele, cingători, mătase, voaluri de mătase, mărgele, închizători, pahare, nasturi de argint, şaluri, ploşti, dantele, covoare turceşti etc.) şi documente referitoare la negustori şi mărfurile pe care le duceau din Braşov sau le aduceau în oraş.
-
În camera cu boltă cu penetraţii nepictată, va fi amenajată o prăvălie de obiecte orientale si mirodenii aduse de negustori la Braşov din Orient (bumbac, mătase, piei, fildeş, tutun, cafea, ceai, smochine, curmale, stafide, piper, măsline, halva, anason, coriandru, cuişoare, foi de dafin, boabe de muştar, ienibahar, migdale, piper, ardei roşu, scorţişoară, şofran etc.), care vor fi expuse în rafturi de băcănie.
La etaj:
- În camera mică pictată se va amenaja o cameră de copil de patrician sas din secolul XIX cu mobilier de epocă (pat, dulap, leagăn, cărucior, hăinuţe), jucării şi păpuşi.
-
În camera mare pictată va fi reconstituit un interior de patrician din Braşov din secolul al XIX-lea, prin piese de mobilier (bufet cu vitrină, scrin, canapea, masă, scaune, oglindă, tablouri, dulap pentru haine, covor etc.), manechine cu costume de epocă (de bărbat şi de femeie) şi vitrine cu accesorii de îmbrăcăminte (umbrele, mănuşi, poşete, etc.). Ambianţa epocii va fi recreată printr-un film proiectat în această cameră.
-
În camera a 3-a va fi amenajat un atelier de modistă din Braşov (unde vor fi expuse o maşină de cusut, oglindă, calapoade, dulap cu diverse tipuri de pălării de damă, vitrină cu accesorii, firmă de atelier şi reclame din ziare) şi un atelier de broderie (maşină de brodat, dulap cu obiecte de lenjerie brodată, modele, vitrine cu mostre de broderie albă şi broderie spartă, broderie policromă, şorţuri din tüll).
-
În a 4-a cameră va fi reconstituit un atelier de fotograf din Braşov cu mobilier specific (stativ cu décor de fundal, paraven, scaune, piedestale), aparat de fotografiat de studio cu trepied, diverse aparate de fotografiat mobile, fotografii de studio de epocă.
-
În a 5-a încăpere (spaţiul boltit) se va amenja un stand cu vânzare (publicaţiile muzeului, albume, cărţi, fotografii, suveniruri, afişe, replici de obiecte de epocă).
La mansardă:
- Sală multifuncţională dotată cu aparatură audio şi video pentru activităţi culturale şi expoziţii temporare
***
MUZEUL “CONACUL BELLU”
Adresa: Str. Orzoaia de Sus, nr. 2, Urlati (jud. Prahova) , tel: 044/27.17.21
Colectia “Bellu” se afla într-o casa veche româneasca, monument de arhitectura populara datând din secolul al XIX-lea care este amplasata într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Expozitia muzeala prezinta piese de arta decorativa de mare valoare: mobilier sculptat din lemn masiv, tablouri, icoane, arme, ceramica, portelan, metal, arta extrem orientala si o valoroasa biblioteca.
Conacul a apartinut familiei Bellu cunoscuta în epoca ca oameni de cultura si colectionari de obiecte de arta, de numismatica si bibliofilie; în anul 1926 Alexandru Bellu doneaza Academiei Române întregul ansamblu de cladiri, parc, vii, din care astazi se pastreaza aceasta casa veche, ulterior restaurata de mai multe ori. Muzeul a fost inaugurat pe 18 mai 2009.